În domeniul contabilității și al finanțelor, termenul „active imobilizate” are o semnificație foarte importantă, fiind utilizat pentru a desemna un tip specific de bunuri și resurse deținute de o companie sau organizație. Aceste active nu sunt destinate vânzării rapide sau consumului imediat, ci sunt menite să susțină activitatea economică pe termen lung. În acest articol, vom explora ce înseamnă „active imobilizate”, ce includ și cum sunt clasificate acestea în cadrul unui bilanț contabil.

Ce sunt activele imobilizate?

Activele imobilizate sunt bunuri sau drepturi deținute de o companie pentru a fi utilizate în scopul desfășurării activității economice pe termen lung. Acestea nu sunt destinate vânzării sau consumului în cursul unui ciclu de afaceri, dar contribuie la generarea de venituri pe o perioadă mai mare de un an. În contabilitate, activele imobilizate sunt clasificate în funcție de natura lor și de modul în care sunt utilizate în activitatea firmei.

Ce includ activele imobilizate?

Activele imobilizate includ o varietate de resurse care sunt esențiale pentru buna funcționare a unei afaceri. Acestea sunt, de obicei, împărțite în mai multe categorii, în funcție de natura lor:

1. Imobilizări corporale
   Acestea sunt bunuri tangibile, fizice, care sunt utilizate în producție, prestarea de servicii sau în administrarea unei afaceri. Imobilizările corporale includ:
   • Clădiri și terenuri – de exemplu, sediile sociale, fabricile, depozitele sau terenurile deținute de companie.
   • Mijloace de transport – cum ar fi mașinile, camioanele sau utilajele de transport folosite în activitatea economică.
   • Echipamente și utilaje – echipamentele de producție, aparatele și mașinile folosite pentru fabricarea produselor.
   • Mobilier și alte bunuri tangibile – inclusiv birouri, scaune, calculatoare și alte echipamente de birou.
2. Imobilizări necorporale
   Acestea sunt active intangibile care nu au formă fizică, dar care aduc beneficii pe termen lung unei companii. Imobilizările necorporale includ:
   • Drepturi de autor – de exemplu, drepturile asupra unui software sau asupra unor lucrări literare.
   • Mărci și brevete – brevetele pentru invenții sau mărci comerciale care dau companiei un avantaj competițional.
   • Fondul de comerț – valoarea unei afaceri bazată pe reputație, relații de afaceri și clientela existentă.
3. Imobilizări financiare
   Acestea se referă la investițiile pe termen lung pe care o companie le face într-o altă entitate sau în titluri de valoare. Imobilizările financiare pot include:
   • Acțiuni și părți sociale – investiții pe termen lung în alte companii.
   • Credite acordate pe termen lung – sumele împrumutate altor entități, care urmează a fi returnate pe o perioadă mai lungă de timp.
   • Alte investiții financiare pe termen lung – cum ar fi titluri de valoare sau alte instrumente financiare deținute pe termen lung.

Cum sunt clasificate activele imobilizate?

Activele imobilizate sunt clasificate în mai multe moduri, în funcție de natura și utilizarea lor. În general, clasificarea acestora se face în funcție de durabilitate și de modul în care sunt utilizate. Cele mai comune clasificări sunt:

1. Active imobilizate tangibile vs. intangibile
   • Active imobilizate tangibile sunt acele active care au o formă fizică (cum ar fi clădirile, echipamentele, utilajele, terenurile). Acestea sunt de obicei amortizabile, adică valoarea lor scade treptat pe măsură ce sunt utilizate.
   • Active imobilizate intangibile sunt acele active care nu au formă fizică, dar care sunt valoroase pentru companie (precum brevetele, mărci comerciale, software-ul).
2. Active imobilizate amortizabile vs. neamortizabile
   • Amortizabile: Majoritatea activelor imobilizate sunt amortizabile, adică valoarea lor se reduce treptat pe parcursul unei perioade de timp stabilite, de obicei în funcție de durata lor de viață utilă. Acestea includ imobilizările corporale și anumite imobilizări necorporale, cum ar fi software-ul.
   • Neamortizabile: Unele active imobilizate, precum terenurile, nu se depreciază și, prin urmare, nu sunt amortizabile. Acestea își păstrează valoarea pe termen lung.
3. Active imobilizate pe termen scurt vs. pe termen lung
   De obicei, activele imobilizate sunt considerate pe termen lung, deoarece sunt utilizate pe o perioadă mai mare de un an. Totuși, în anumite cazuri, companiile pot clasifica anumite active imobilizate ca fiind de „scurtă durată”, în cazul în care se așteaptă ca acestea să fie vândute sau înstrăinate într-un termen mai scurt decât durata normală de utilizare.

Importanța activelor imobilizate pentru o companie

Activele imobilizate sunt esențiale pentru funcționarea pe termen lung a unei afaceri. Acestea sunt resurse cheie care ajută la producerea de bunuri și servicii, la asigurarea unui flux constant de venituri și la dezvoltarea companiei. De asemenea, ele sunt un indicator al sănătății financiare a unei afaceri și al capacității acesteia de a produce profit pe termen lung. În bilanțul contabil al unei firme, activele imobilizate sunt prezentate la partea de active, iar valoarea acestora este ajustată periodic prin amortizare, pentru a reflecta deprecierea lor în timp.

Concluzie

Activele imobilizate sunt o parte esențială a bilanțului contabil al unei companii și includ resursele care sunt utilizate pe termen lung pentru desfășurarea activității economice. Acestea sunt clasificate în funcție de natura lor (corporale, necorporale sau financiare) și de caracteristicile lor de utilizare (amortizabile sau neamortizabile). Înțelegerea acestui concept și a modului în care sunt clasificate activele imobilizate ajută la gestionarea mai eficientă a resurselor financiare ale unei companii și la optimizarea performanței pe termen lung.

Sursă: presage.ro